Poveștile bune încep cu „și cum spălam eu așa, liniștită vasele, mi-a venit o idee genială” sau „știi la ce m-am gândit azi în timp ce mă spălam pe dinți?” 🙂

Știi de ce? Pentru că în momente de acest fel, creierul nostru are timp să proceseze tot felul de informații și astfel ideile apar „din senin”.

Sunt momentele la care face referire principiul nr.18 din NLP: Dacă ceva nu funcționează, schimbă modul în care o faci.

Am avut cu toții, la un moment dat, o situație în care ni s-a părut că nu avem ieșire. Poate treci printr-una chiar acum.

Ce faci în cazul ăsta?

De cele mai multe ori te stresezi și te blochezi crezând că nu mai există nicio soluție pentru tine, că ai încercat tot ce se putea, că ai abordat situația din toate părțile și nu mai ai, efectiv, ce să mai faci. Îți sună cunoscut?

Experiența personală m-a ajutat să prețuiesc punctul acela limită în care zicem „gata, am făcut tot ce se putea, nu mai am ce să fac de aici”. De ce? Pentru că exact acela este momentul să continui, pentru că abia de acolo îți dai seama că poți, punând întrebările potrivite, să găsești soluții noi și să faci lucrurile altfel decât până acum.

Contează, însă, să-ți dai seama că ai ajuns într-un punct în care te-ai blocat și să-ți dai voie să te oprești, să iei o pauză și să faci ceva complet diferit.

De ce te-ai opri?

Știu că mulți sunt reticenți când le propun să facă acest lucru, se gândesc „Cum? Să renunț? Să mă opresc? Nu pot, pierd timp, pierd resurse, e important să fac asta acum, am deadline.”

Raționamentul este simplu. În momentul în care te concentrezi mult prea mult pe un lucru, creierul nu mai dă randament. Și ca să poți schimba asta, trebuie să schimbi perspectiva ca să poți activa creativitatea din tine, să poți găsi soluții noi. 

Îți amintești de celebra vorbă a lui Einstein, cred: „Nebunie: să faci același lucru din nou și din nou și să te aștepți la rezultate diferite.”

Așadar, este important să-i dăm creierului un răgaz de câteva minute, o jumătate de oră, sau poate chiar o zi, dacă ne permitem, în care să facem ceva complet diferit. În acest timp el își poată face treaba și poate să proceseze tot ce are nevoie ca să găsească soluții pentru situația cu care te confrunți.

Pauzele sunt importante!

Fie că alegi să faci pauza ieșind la o plimbare, fie să meditezi, să asculți muzică sau să dansezi, alege ceva diferit astfel încât în momentul în care iei acea pauză să te deconectezi total de la ceea ce făceai.

Poți chiar să speli vase, să te speli pe dinți, să faci un duș. Orice știi că te scoate din vârtejul gândurilor asociate situației problematice. Pauza asta îți va schimba perspectiva, percepția asupra situației cu care te confrunți.

Pentru a înțelege o situație pe de-a întregul este nevoie să ai perspective diferite asupra ei. Nu există în nicio împrejurare perspectivă completă „corectă”. Înțelegerea are la bază multe perspective și fiecare este parțial adevărată, dar este totodată limitată.

Schimbarea percepției aduce soluții noi

În completarea înțelegerii acestui principiu NLP – „Dacă ceva nu funcționează, schimbă modul în care o faci.” – te poți ajuta de conceptul NLP numit pozițiile perceptuale.

Prima poziție perceptuală – „Eu” – reprezintă propria ta realitate, viziunea ta asupra situației, poziția proprie (prin ochii tăi), pe care o regăsești doar în momentul în care te asociezi mental și emoțional cu propria persoană. Pentru asta este necesar să te cunoști pe tine însuți cât mai bine.

Este important să știi cum reacționezi în mod nativ în anumite situații și să găsești, atunci când este necesar, alte căi de acțiune. Iar ca să poți privi situația cât mai complex din această poziție perceptuală e necesar să analizezi triada emoții – gânduri – acțiuni.

Cea de a doua poziție perceptuală – „Tu” – presupune un salt creativ al imaginației tale, astfel încât să poți înțelege situația din perspectiva altei persoane și să poți gândi în felul în care gândește celălalt.

Această poziție perceptuală îți dezvoltă capacitatea mentală de a percepe lumea văzută de celălalt, dar și capacitatea emoțională de a percepe ce ai putea simți punându-te în starea lui emoțională. Este perspectiva care-ți aduce deja idei și soluții noi la o problemă.

A treia poziție perceptuală – „Observator” – presupune un pas dincolo de perspectiva ta, sau a altei persoane, pentru a avea o viziune detașată asupra situației. Asta înseamnă că ești ca un spectator la o piesă de teatru sau ca un observator independent.

Această poziție te ajută să analizezi ecologia tuturor pozițiilor și să analizezi echidistant toate perspectivele. Acolo poți observa legătura între puncte de vedere emise în primele două poziții.

Așadar, chiar dacă poate să fie o provocare să pleci în momentul în care simți că situația chiar arde, este cea mai mare favoare pe care ți-o poți face.

Este foarte important să-ți iei timp să respiri:

➩ unu la mână – îți oxigenezi creierul, deci automat îl ajuți să funcționeze mai bine

➩ doi la mână – mutându-ți atenția către altceva o să găsești soluții în cele mai surprinzătoare locuri pentru că-ți oferă o perspectivă diferită.

Asta îți permite să observi amănunte noi care îți pot oferi acele ieșiri, acele idei care într-adevăr să te ajute să rezolvi situația. Fie că e la business, la locul de muncă sau în relațiile cu cei din jurul tău.