Psihosomatica* este știința care studiază cauzele psiho-emoționale precum și cauzele spirituale ale bolilor și afecțiunilor fizice.
Dacă „suntem ceea ce mâncăm”, eu te-aș întreba cum e cu „suntem ceea ce simțim și gândim”?
Răspunsul are de-a face cu deciziile, gândurile și emoțiile noastre și cu modul în care ne afectează ele sănătatea corpului fizic.
Psihosomatica
În mecanismul complex care este ființa noastră, legătura dintre minte, emoție și corp este una strânsă și plină de răspunsuri.
- Iată ce se întâmplă:
Mintea, din punct de vedere neuronal, face niște conexiuni – sinapse – care se transmit ca impulsuri energetice în corp. Acestea, la rândul lor, ne crează niște stări, reacții și comportamente. În primă fază, reacțiile sunt emoționale și se traduc prin tristețe, bucurie, iubire, furie etc., iar apoi se exprimă în limbajul corpului și în senzații fizice.
Haideți să ne gândim la iubire. Tu cum ai descrie iubirea? Ia-ți câteva clipe pentru a te gândi la asta.
Pentru mine, este o senzație de libertate, de plutire, de zbor pe care preponderent o simt în zona pieptului și în jurul corpului. Sunt, însă, convinsă, că dacă vom întreba alte 20 de persoane cum simt ei iubirea, vom primi tot atâtea răspunsuri diferite, pentru că fiecare om este diferit, conștientizează și trăiește lucrurile diferit.
Cum funcționează?
Mintea, traduce toate aceste informații care vin din exterior prin filtrele reprezentate de simțuri (VAKOG) și le codifică. În acel moment experiențele noastre creează harta interioară la care se asociază concluzii care ne trezesc emoții și stări ce se manifestă în corp.
Practic gândurile se transformă în emoție ce se manifestă ca o energie în corpul nostru fizic. Noi trimitem această energie, tradusă prin manifestarea psihosomatică, sub formă de mesaj la nivel neuronal, iar creierul nostru îl pune în aplicare.
Probabil că ați spus vreodată sau ați auzit pe cineva care a spus „Nu vreau să mai aud așa ceva niciodată!” sau „Mi-e frică de ce o să aud”, „Ceea ce aud mă rănește”.
Când spunem aceste lucruri constant noi trimitem o o comandă sediului central de procesare, creierul nostru, pe care el o execută fără întrebări.
De ce?
Pentru că, în momentul în care noi ajungem să asociem un eveniment sau o persoană cu ceva extrem de dureros pentru noi, creierul, care nu face diferența dintre pericolul fizic de moarte și cel emoțional de suferință psihoemoțională, transmite comanda în organism să ne apere.
În cazul de mai sus, rezultatul va fi că în primă fază – ca limbaj al corpului – o să stăm mult cu mâinile pe urechi, ne vom feri de discuțiile legate de subiectul despre care nu vrem să auzim, etc.
Cu cât este mai intensă trăirea emoțională și dorința de a evita să auzim acel lucru, cu atât e mai mare posibilitatea să ajungem în plan fizic să manifestăm afecțiuni la nivelul urechilor.
Este modul în care creierul ne apără de ceva ce nu vrem să auzim. Ne creează imposibilitatea de a auzi – afecțiuni la nivelul urechilor, de la cele mai banale până chiar la posibilitatea de a surzi – în funcție de intensitatea emoțională a deciziei de a nu mai auzi.
La fel se traduc și restul bolilor și afecțiunilor de ordin psihosomatic.
Încărcătura emoțională pe care nu vrem să o eliberăm, să o procesăm, se va manifesta în corpul fizic într-o formă sau alta. Iar ele apar în funcție de persoana către care este direcționată – noi sau ceilalți – de momentul din viață unde am rămas blocați, că suntem ancorați în ceva din trecut peste care nu putem trece sau o teamă de viitor.
Astfel, atitudinile, credințele și ideile noastre influențează nivelul de sănătate și bună funcționare a corpului. Factorii emoționali cu cel mai mare impact în apariția bolilor sunt stresul și suferința, mai ales dacă sunt însoțite de sentimentul singurătății. Studiile arată, de exemplu, că persoanele care sunt satisfăcute de viața lor au un risc de 1/10 de a se îmbolnăvi în comparație cu persoanele care au insatisfacții cronice.
Corpul nostru este oglinda a ceea ce simțim și gândim legat de noi înșine, de situațiile în care ne aflăm și de oamenii cu care interacționăm. Multe dintre conexiunile astea psihosomatice au foarte mult sens.
Manifestarea somatică în viața noastră
Dacă e să luăm sistemul digestiv – ce face el din punct de vedere funcțional, biologic, pentru corpul nostru? Procesează, descompune și elimină ceea ce nu este benefic, păstrând și asimilând doar ceea ce este bun.
Dacă noi, din punct de vedere psiho-emoțional, nu vrem să face acest lucru și ne opunem procesului – nu plângem când avem de plâns, nu spunem ce avem de spus, etc. – din punct de vedere simbolic, creierul nostru asociază blocajul nostru de a procesa emoția cu capacitatea fizică a corpului de a procesa alimentele.
Atunci, el ne va arăta, prin intermediul corpului nostru, ce decizii luăm: de a nu da afară, de a nu ierta sau de a respinge ceva cu care ne confruntăm.
Aceste procese sunt rar conștientizate, de aceea foarte multe persoane ajung la medic, iar acesta spune că nu au nimic și că analizele sunt perfecte. Pentru că suntem atât de ancorați în ideea că este ceva fizic încât rar ne oprim să ne dăm seama că, de fapt, cauza durerilor sau a afecțiunilor este mai degrabă de ordin psiho-emoțional.
De aceea e important să observăm:
- care este simptomul, boala pe care o manifestăm;
- cum se manifestă;
- ce anume ne împiedică să facem;
- ce am fi noi fără ea, ce am putea face dacă nu am avea-o;
- ce am pierde dacă ne-am vindeca de acest simptom sau boală.
Și pasul următor, foarte important în procesul de vindecare, este să tratăm cauzele declanșatoare.
Printre metodele de abordare se găsesc: psiho-educația – unde se discută despre ce înseamnă bolile psihosomatice și care sunt manifestările la nivel de organe și părți ale corpului, hipnoza, meditația, psihoterapie cognitiv-comportamentală, NLP-ul, Wingwave Coaching, etc.
Pentru că sunt multe de spus și învățat despre psihosomatică, vom aborda tema extins în cursul de formare NLP Practitioner Somato-Integrativ de anul viitor.
*Psihosomatica o ramură a științei aflată la granița dintre medicină, psihologie, sociologie și antropologie, care se ocupă de studiul și tratamentul bolilor cu dublă componență: psihologică și somatică. Astfel, aceasta tratează și studiază cauzele bolilor somatice cu implicații psihologice, a bolilor psihologice cu implicații somatice, a aspectelor legate de somatizare, precum și studiul interacțiunilor dintre minte, corp și mediul social.
