fbpx

VIZUALUL, ca tipologie în comunicare

Vizual – tipar de comunicare | NLP

Încă de când ne naștem, avem o predispoziție către unul dintre simțuri, atunci când vine vorba să învățăm despre lume. Unii preferă să vadă pentru a înțelege lumea, alții mai degrabă rețin ce aud, în timp ce unii preferă experiența directă, explorarea prin senzații fizice și emoționale.

Experimentarea vieții prin simțuri este ce ne ajută să învățăm despre noi înșine, despre ceilalți și este modalitatea prin care ne formăm experiența de viață.

În articolul trecut, despre tipurile de comunicatori, am scris despre VAKOG și ce reprezintă acest model de comunicare din NLP.

În acest articol vorbesc despre persoanele Vizuale.

VIZUALUL

Primul lucru care contează pentru cei focusați pe văz este ceea văd în jurul lor. Aspectul fizic plăcut ochiului, armonia culorilor și a formelor, lumina precum și spațialitatea din jurul lor au un impact extrem de mare în modul în care o persoană vizuală trăiește experiența.

Persoanele vizuale sunt bine organizate, bine îngrijite, vor să arate bine și așteaptă același lucru și de la ceilalți. Au o imaginație bogată și tind să vorbească mai repede decât ceilalți deoarece imaginile din minte li se succed foarte repede și, astfel, au un timp relativ scurt pentru a spune ce gândesc.

Atunci când învață o informație nouă tind să deseneze, să sublinieze cu markere colorate, să facă scheme și notițe, care să-i ajute să își organizeze vizual cât mai bine informația. Atunci când își amintesc diverse lucruri, folosesc foarte mult vizualizarea și gândesc mult în imagini și filme.

Își amintesc mai degrabă fețele decât numele persoanelor. Preferă interacțiunile față în față. Preferă să stea la o distanță fizică mai mare față de oameni deoarece sunt centrați pe imaginea de ansamblu. Înțeleg mai repede și mai bine dacă le faci o schiță pentru ceea ce ai vrut să le comunici.

Persoanele vizuale tind să fie extrovertite, să se manifeste într-un mod expansiv, să vorbească foarte tare și repede. De multe ori, vor avea o respirație superficială, tocmai datorită vitezei cu care se exprimă.

Cum recunoști un Vizual?

În ceea ce privește limbajul corpului, aceștia arată adesea spre ochi sau folosesc degetul arătător pentru a indica direcția gândurilor, mișcarea imaginilor din capul lor sau a simbolurilor pe care și le imaginează.

Corpul poate fi ușor tensionat, cu gâtul alungit, de parcă ar căuta să vadă ceva. Vor sta adesea cu umeri trași în sus, având uneori tensiune mare în musculature picioarelor – ca și când ar vrea să stea pe vârfuri, ca să „vadă mai bine”.

Atunci când vorbesc putem observa, la nivelul mișcărilor oculare, că privirea lor este orientată de cele mai multe ori în sus, alternând între dreapta și stânga sau că privesc în gol. Acest tip de mișcare a ochilor reprezintă modul în care își caută sau reconstruiesc imaginile, pentru a își putea organiza cuvintele și discursul.

La nivelul limbajului verbal, vor folosi cuvinte și expresii precum:

  • Cuvinte: clar, privire, peisaj, infățișare, formă, întunecat, luminos, rază vizuală, perspectivă, scenă, imagine, focalizare, grafic, etc.
  • Verbe: a vedea, a arunca o privire, a avea o perspectivă, a se holba, a examina, a-și imagina a se lumina, a observa, etc.
  • Expresii: „acum totul îmi este clar”, „ochii sunt oglinda sufletului”, „s-a făcut lumină în acest caz”, „îmi pot face o imagine”, „am văzut ce spuneau ei”, „viitorul arată bine”, „limpede precum cristalul”, „am lăsat trecutul în spate și am toată viața înaintea mea”, etc.

Ce îi deranjează?

Persoanele vizuale pot fi extrem de deranjate dacă ajung într-un mediu monoton, din punct de vedere vizual, sau mult prea dezorganizat. De multe ori vor spune că „nu pot gândi” dacă există prea multă agitație în jurul lor, dacă se mișcă prea multe lucruri sau persoana cu care vorbesc face ceva în timp ce vorbește.

Pot fi ușor distrași de orice obiect sau persoană care intră „în cadru” și se pot pierde destul de repede într-o conversație, dacă interlocutorul vorbește mai lent decât procesează ei informația. Se pot plictisi repede dacă conversația se derulează prea încet pentru ei.

Dacă nu îi privești atunci când îți vorbesc, se pot simți ofensați, având senzația că nu li se oferă atenție sau că sunt ignorați. La fel, se pot simți deranjați, dacă interlocutorul vine mult prea aproape sau dacă stă într-un unghi în care nu îl pot vedea.

Preferă să păstreze o oarecare distanță atunci când se află într-o sală sau într-un grup și, la masă, vor alege mereu locul care să le ofere o perspectivă cât mai bună asupra tuturor celor aflați acolo. Dacă acest lucru nu este posibil, pot avea senzația că „nu văd” suficient de bine și pot deveni agitați, frustrați sau chiar iritați.

Atunci când merg la o întâlnire oficială, se vor îmbrăca frumos și, dacă ceilalți nu fac la fel, se pot simți ofensați de acest lucru. Sunt ușor derutați dacă primesc multe indicații auditive, având nevoia unui suport vizual pentru a putea integra mai ușor informația.

Mai multe despre caracteristicile persoanelor vizuale, cum îi abordăm și cum putem să ne îmbunătățim comunicarea, precum și abilitățile de învățare, vom discuta la cursul de NLP Practitioner Somato-Integrativ din acestă toamnă.

Dacă vrei să afli mai multe despre VAKOG sau despre specificul celorlalte tipologii, poți accesa unul dintre link-urile de mai jos:

beenhere

Poți descărca Chestionarul pentru determinarea sistemului predominant de reprezentare aici