Cum înțelegem și gestionăm relațiile cu ceilalți este dat de modelul VAKOG, din NLP.

De la cele personale la cele profesionale, relațiile ne ajută să ne definim personalitatea și ne creează atitudinea. Fie în armonie, fie în conflict. Ele sunt, așadar, o continuă sursă de înțelegere a propriei persoane și a celor din jurul nostru, în orice grup ne-am afla.

Iar dacă avem chiar responsabilitatea coordonării unei echipe, e cu atât mai important să recunoaștem tipologii de comunicare ca să putem sprijini relaționarea armoioasă în cadrul ei.

Înțelegerea modelului VAKOG ne ajută să descoperim modele de comunicare și tipologii de comunicatori, iar într-o organizație ne putem folosi de el să înțelegem cum conversăm în echipe, care sunt nevoile fiecăruia, care e stilul de manifestare și de unde și de ce pot să apară conflictele. Și, mai ales, cum să le prevenim.

Ce este VAKOG?

Este un filtru prin care, în funcție de experiențele noastre de viață, în funcție de hobby-urile, activitățile și profesia aleasă, se stabilesc sistemele predominante de reprezentare a realității din jurul nostru.

Este, practic, filtrul prin care noi triem informația legată de ceea ce este în jurul nostru și este constituit de cele 5 simțuri, care în sistemul occidental sunt grupate în: vizual (V), auditiv (A) și kinestezic (K = tactil, gustativ și olfactiv).

Proporția în care sunt reprezentative sistemele VAK în rândul populației este cu aproximație:

La finalul acestui articol vei găsi un chestionar simplu și rapid prin care poți determina predominantele atât pentru tine, cât și pentru cei din echipa pe care o coordonezi. Acest lucru va fi util în înțelegerea și gestionarea mai bună a relațiilor.

În funcție de rezultate, se poate face match making în echipe, în așa fel încât rolurile să fie compatibile. Mai mult, poți explica de ce un coleg are un anumit comportament și cum el poate genera, involuntar, conflicte.

De exemplu, atunci când o persoană, cu precădere auditivă și kinestezică, ascultă pe cineva fără a se uita în ochii vorbitorului. El își va direcționa urechea către interlocutor. Iar pentru vorbitor, dacă este un vizual, asta poate reprezenta o lipsă de respect.

1. Vizualul

Este o persoană preponderent extrovertită, energică, expansivă, îi place în centrul atenției. Vorbește tare și repede și are nevoie de explicații reprezentate de imagini, grafice, desene pentru că înțeleg și învață cel mai repede văzând.

De aceea, atunci când știm că avem în echipă astfel de persoane vom ști să includem în prezentare un suport vizual sau să facem scheme. Mai mult, va conta și un ritm nu prea lent, pentru că vizualii se plictisesc teribil și își pierd atenția dacă lucrurile merg mult prea încet.

2. Auditivul

Este o persoană temperată care e mereu atentă la tot ce înseamnă sunete, schimbări în tonalitate.

Poate fi sensibil la zgomote și poate deveni iritat dacă cineva țipă sau are o manifertare sonoră repetitivă, chiar și involuntară. De exemplu să țăcăne pixul sau să bată cu el în birou.

Recunoașterea acestor aspecte ale tipologiei duce la înțelegerea faptului că reacția unui auditiv la astfel de stimuli nu este o fiță, ci îl deranjează la propriu. Iar asta poate preveni unele conflicte în echipă.

3. Kinestezicul

Este un introvertit sensibil la energia celor din jur, ceea ce înseamnă că starea lui de spirit și, implicit, productivitatea îi pot fi afectate în contextul unui conflict în grup.

Tinde să vorbească foarte încet și ca ritm, dar și ca tonalitate, să facă pauze foarte lungi, să-și țină mâinile pe lângă corp sau să facă tot timpul ceva cu ele. Poate să țăcăne un pix, de exemplu, devenind, iată, sursa de iritare pentru un auditiv.

Este o persoană care caută atingerea, ceea ce în contextul unei echipe profesionale s-ar putea să creeze disconfort, sau să fie interpretat greșit. Pe de cealaltă parte, dacă nu îi place o persoană, va reacționa în consecință, cu distanțare fizică evidentă.

4. Auditiv-digitalul (AD)

Este o categorie aparte foarte interesantă caracterizată de nevoia de a găsi un sens al lucrurilor, al situațiilor și de nevoia de a înțelege.

O astfel de persoană are o voce interioară foarte puternică, în dialogul interior poartă conversații cu ceilalți, face planificare, creează strategii, inclusiv rezolvă conflicte.

Dacă un auditiv-digital are un conflict cu o persoană din oricare altă tipologie, iar acel conflict nu s-a rezolvat pe moment, șansele sunt foarte mari ca la o următoare întâlnire el să se poarte ca să cum situația a fost soluționată.

Fie cu atitudinea că nu s-a întâmplat nimic, fie foarte supărat, însă clar cu problema gata rezolvată în capul lui. În mintea lui fie s-a împăcat cu cel cu care a avut cearta, fie conflictul s-a intensificat și el va acționa în consecință după ce scenarii și-a făcut.

Când un auditiv-digital este într-un post de conducere se pot genera conflicte între departamente sau între niveluri ierarhice și din faptul că el dă indicații fracționate și se așteaptă ca ceilalți să înțeleagă și ceea ce nu a spus.

Lucrul acesta se întâmplă pentru că în mintea lui are foarte multe conversații cu ceilalți, cu foarte multe detalii concrete pe care omite să le mai spună pur și simplu, pentru că trăiește atât de intens dialogul interior încât are senzația că a spus deja totul.

Despre toate aceste tipologii, în detaliu și aplicat, vom discuta în cursul de formare NLP Practitioner Somato-Integrativ din toamnă.