Suntem creatorii propriilor experiențe

Știți povestea cu abonamentul la sală? Cea în care personajul principal își face abonament la sală – pe 1 ale lunii, desigur – îl pune (abonamentul) în portofel, la loc de cinste și se duce frumușel acasă. După trei luni, se uită în oglindă și cugetă, puțin revoltat: „Nu înțeleg ce se întâmplă cu abonamentul ăsta. Mâine o să mă duc până la sală să văd eu ce plătesc la el și de ce nu funcționează!”

Fiecare dintre noi a fost acest personaj principal la un moment dat. Poate nu în scenariul cu sala, dar sunt atatea scenarii care-l pot înlocui! Eu recunosc, am fost pe-acolo. Și nu o dată. 🙂

Experiențele prin care trecem țin de deciziile pe care noi le luăm.

Zi de zi, moment de moment. Realitatea pe care noi o trăim este trasată de ceea de gândim, simțim și decidem să credem despre noi înșine și despre viața noastră.

La asta se referă și al treilea principiu NLP care spune că suntem creatorii propriilor experiențe. Și anume la credința că putem să ne creăm propria realitate și să o transformăm în ce ne dorim, prin schimbarea modului de gândire.

Cei din jurul nostru ne pot spune orice, de bine sau mai puțin bine. Cheia stă însă la noi și mai ales la modul în care alegem să ne concentrăm pe anunite lucruri.

Putem să ne focusăm pe tot ce nu merge în viața noastră, tot ce nu avem, ce nu suntem – și credem că ar trebui să fim -, astfel ajungând să ne simțim demotivați, fără valoare, frustrați, furioși și neîndreptățiți.

Sau putem, în schimb, să ne focusăm pe tot ce merge bine, tot ce avem bun și frumos, tot ceea ce suntem și putem face, ajungând astfel să ne simțim motivați, încrezători, plini de speranță, bucuroși și împăcați.

Ce avem de făcut?

Să alegem conștient ce e mai bine pentru noi, să credem în cele mai sănătoase convingeri pentru noi și să alegem acele comportamente care vor conduce către viața pe care ne-o dorim cu adevărat.

Mi-am amintit de o altă poveste, de data asta reală și emoționantă, care e un exemplu minunat pentru o astfel de alegere:

“Când m-am născut, nu erau semne de vreo reușită a mea in viață. Aveam un strabism foarte pronunțat, eram dislexic și abia citeam, toți cei din jur râdeau de mine – profesori și copii, eram numit “prostu’ clasei”, mi se lipeau bilete cu apelativul ăsta în pauze pe spate, mi se spunea mereu că desenez urât și atunci nu prea am mai desenat.
Eram în suferință. Înțelesesem că sunt prost, urât, și că nu sunt bun de nimic. Apoi, în clasa a V-a, a venit un profesor care mi-a văzut un desen ascuns și a vorbit puțin cu mine. La urmă, m-a privit direct în ochi și mi-a spus clar: ‘Tu ești un geniu.’ Iar eu am început să fiu.” (Horațiu Mălăele)

În final, diferența stă în ceea ce alegem să creăm, prin puterea gândurilor și a convingerilor noastre.

La cursul NLP Practitioner Somato-Integrativ din toamnă vom putea înțelege mai profund principiile programării lingvistice precum și modurile de a depăsi condiționările limitative din viața ta.

Ți-a plăcut articolul?

Îți recomand alte trei articole, care se completează frumos cu acesta.